5 Octombrie în şcoala noastră

                Într-o zi, când soarele vesel, dulce şi prietenos răsărea ca o grămadă de lalele, transmiţându-şi săgeţile de foc ca un bulgăre de aur pe orizontul aurit, s-a întâmplat ca eu să mă aflu la şcoală, acolo unde pregătirile sunt în toi, deoarece a sosit luna octombrie şi odată cu ea a venit şi ziua în care se celebrează educaţia, o zi minuată în care ne arătăm sentimentele faţă de educaţie prin mai multe proiecte gândite de profesori şi elevi.

                Acum suntem la ora de limba şi literatura română şi scriem citate care se revarsă într-o ploaie de lumină pe planşa complet albă ca zăpada cristalină, care mai apoi va fi aşezată frumos la intrarea în şcoală, pentru a o vedea toţi cei care calcă pragul nostru.

                Acea planşă alungă tristeţea adâncă, pentru că pe ea este scris un grai tămâiat, căţuie de petale, rostit de noi la orele de limbă română. Srămoşii de aur au vorbit acest grai cu mândrie, şi aşa trebuie să facem şi noi.

                Am terminat de scris citatele şi acum punându-ne numele în colţul din dreapta jos, am finisat planţa căci mingea de foc ne-a fost alături pe tot parcursul muncii noastre. Educaţia, ca o doamnă de elită alungă singurătatea teatrală din sufletul oricărui om. În educaţie se trezeşte copilăria, deoarece ea incepe să se dezvolte în noi tocmai din acea perioadă a vieţii.

                „Educația nu este pregătirea pentru viață, ea este însăși viața.”(John Dewey)

                „A educa mintea fără a educa inima nu înseamnă educație.”(Aristotel)

Damaschin Sonia, clasa a VIII-a